M- am gândit foarte mult la întrebarea pe care mi- a pus- o intr- o zi , un prieten: „ De ce atata răutate in lume?” Inițial nu am gasit un raspuns, dar poate ca acum am fost vizitată de inspirație. M- am studiat pe mine si am observat ca in momentele in care eram „rea”, eram deconectata  de la IUBIRE, eram rănită.   De cate ori am fost concentrată pe exterior, așteptând manifestarea iubirii de la ceilalti, am avut deziluzii, momente in care nu mai eram in pace si in iubire cu mine si cu ceilalti. In schimb, de cate ori am fost îndrăgostită, iubeam pe toată lumea si ideea de răutate era departe de mine.  Acum imi pun intrebarea…de ce unii oameni se nasc rai? Explicatia poate veni din traumele pe care le- a suferit persoana in alte vieti, fie din cauza ca acesta este rolul pe care omul respectiv il are de jucat în această viață pentru a- si ajuta semenii sa învețe anumite lecții.  Noi suntem suflete venite la scoala vietii. Se pare ca aceasta scoala este foarte dura din moment ce oamenii isi pun platose peste platose pentru a se proteja si in final isi închid inima atât de tare încât nu mai SIMT, ba chiar devin agresivi cu altii.  Trăgând o concluzie , as putea spune ca răutatea provine din lipsa iubirii, mai exact din neînțelegerea iubirii , din așteptările pe care le avem din cauza egoului precum si din rănile sufletesti, nevindecate . Oamenii nu mai stiu sa iubească pe de o parte fiindca au fost răniți, pe de altă parte fiindca nu mai stiu Ce este iubirea.  Oamenii au uitat sa caute frumosul in arta, în natura, au uitat ce e tandrețea, compasiunea si chiar au uitat sa se bucure . Efectiv pare ca le- a dispărut tiparul iubirii, cu toate ca asta cauta in profunzimea lor.   Cred ca ar trebui inventată o scoala a iubirii, în care atentia oamenilor sa fie direcționată către bun, frumos si autentic. Pe de altă parte cum sa vindecam  rănile noastre sufletesti, cum sa ne detasam de control si așteptări? Care ar fi soluția? IERTAREA. IERTAREA sub toate formele ei. Un om nu poate sa ierte daca nu se întoarce către sinele său, daca nu abandonează toată dorința de control si de așteptări. Pentru a ierta , omul trebuie sa se abandoneze în mâinile lui Dumnezeu, sa isi deschida inima si sa isi mărească gradul de conștiință. Deschizandu- si inima, prin exercițiul iertării, omul se reunește cu Iubirea si începând din acel moment uita de răutate.

Consider că trebuie sa practicam cât mai des rugăciunea iertării, meditații având ca baza IERTAREA, atât fata de noi înșine cât și față de toată creația cu care am interactionat in toate spațiile si in toate timpurile.

Răutatea in lume  este manifestarea sufletelor ranite.Ranile sufletesti pot fi văzute ca niste fisuri in aura  fiecăruia, fisuri prin care pătrunde frica de a nu fi din nou rănit, frica aceasta declansand răutatea. Comparați reacția oamenilor cu cea a animalelor care au fost rănite. Ce fac animalele daca au fost rănite? Ataca.

Fiecare din noi are o poveste extraordinară. In afara de scenariile acestor povesti, noi, în profunzimea noastră  provenim din aceiasi Sursă. Cred ca secretul vieții este sa reusim sa iesim din rolurile pe care le interpretăm sa iertam, sa ne detasam si sa fim ceea ce suntem …IUBIRE.